08 aprilie 2008
04 februarie 2008
La haine
Nu un film porno vreau sa va recomand, ci un film in care se face arta. Arta filmului este data de realizmul cu care sunt surprise vietile celor trei prieteni care incearca sa treaca cu bine peste o alta zi.
"Jusqu'ici, tout va bien "
Este un film de Cannes. Un film care te transpune in atmosfera extrem de tensionata a ghetourilor pariziene. Vazand filmul iti aduci imediat aminte de revoltele de acum cativa ani din periferiile marilor orase franceze. E un film sincer fara penibilismele hollywoodiene de genul gasti si suprematie. In filmul asta se poate vedea ca nu exista alb si negru. Toti au aceeasi culoare. Griul demoralizant al ghetourilor. Cei trei prieteni sunt de origini diferite - un alb, un negru si un arab.
Filmul este despre greutatile cotidiene, despre neputinta de a mai vedea dincolo de griji, de a distinge intre bun si rau.
Asa cum spune si titlul pe toti ii leaga ura.
Vazand acest film aveti garantia ca ati castigat doua ore din viata.
Aici este trailerul:
Iar aici cateva dintre scenele importante puse pe o melodie pe masura fimului.
31 ianuarie 2008
Era doar o discutie "casual"
e vorba de un tip si o tipa. nedefiniti.fara apartententa la rasa, religie, culoare sau dieta.
cate discutii casual se rezuma la atat.parazitii au pus asta intr-o melodie de-a lor intr-o forma foarte plastica. ma uit in jurul meu si stiu ce este in spatele unor discutii "casual". automat ma intreb oare de cate ori am fost eu "colateralul" unor discutii casual.
Ce nu stim nu ne face rau.dar uneori cand cuprins de indoieli iti faci in cap scenarii in care din pacate tu nu esti personajul principal. fara sa dezvolt o (alta) paranoia stiu ca am fost colaterat intr-o discutie casuala.eram mic. e mult de atunci. experienta mi-a prins bine. cred ca privesc mult mai detasat acum aceste probleme.
Cu un suras ironic ma uit in juru meu si ma gandesc "cine...pe cine". Cineva face o gluma. Se rade. E o gluma buna. Daca ar sti ei ca unii dintre noi intelegem mai mult din gluma aia...Exista un fel de abur al compliciatii intre cei ce stiu. E ceva electric.
Asa or sta lucurile in lumea reala.Nu stiu. Eu sunt idealist. Si sunt foarte sceptic in privinta discutiilor casual.
30 ianuarie 2008
My special K
Imi aduc aminte de acel week-end cand am sunat-o. Vroiam sa stau vorba cu ea. Despre nimicuri… Vroiam sa te o am preajma defapt. Chiar daca nu ma baga in seama. Chiar daca stateam in pat unul lanaga altul fara sa scotem o vorba.
Dupa o perioada foarte mare de timp ea era cel mai apropiat lucru de ceea ce putem numi sentimentul de “acasa”. Ma simteam mult mai linistit langa ea. Este acel sentiment de liniste cand stii ca “apartii” cuiva. Cand stii ca cineva iti poarta de grija. Vroiam sa stau linistit, ca mintea sa nu-mi mai zboare aiurea.
As vrea sa ne fi putut intelege mai bine unul pe celalalt. As vrea ca ea sa fi vazut mai departe de glumele mele proaste, de disimularile mele, de momentele mele de nebunie temporara. As vrea sa fi putut sta de vorba fara sa ne impungem cu diverse rautati.
Treba cu lasatul de la el e un lucru mare. Ne-am pierdut in atatea detalii ca ne este frica ca daca vom lasa “de la noi” vom fi calcati in picioare. Nimeni nu mai lasa de la el. Dar nu stiu cati realizeaza de ce fac asta.
Simt uneori parfumul ei si netezimea pielii ei. Mi s-a intampat sa ma trezesc cautand-o cu privirea printre fetele trecatorilor. Am iubit-o. Nu stiu insa daca iubirea noastra era una sanatoasa sau ne-am fi mancat ficatii unul altuia.
28 ianuarie 2008
25 ianuarie 2008
Oglinda sufletului
Daca este ceva ce as vrea sa fiu, as vrea sa fiu o oglinda.
Da, as vrea sa fiu o oglinda in vestiarul fetelor. Mai precis, as vrea sa fiu partea de sus a oglinzii din vestiarul fetelor. In felul asta as vedea numai fetele inalte, dragute si cu sanii plini. Ar fi genial. Ar iesi aburinde din dus, cu stropi prelingandu-li-se pe corp si cu sfarcurile intarite de la aerul rece din incapere.
Mi s-ar aburi probabil ochii sticlosi. Dar sa nu credeti ca m-am pacalit. Am un prieten de care nu v-am povestit. Facem echipa buna. Chiar foarte buna. Tot timpul e prin zona. Radem ca spartii pentru ca stim de fiecare data e la fel.
Fetele s-ar apleca dupa spraiul de dezaburire si ar pulveriza peste tot.
Uite asa ceata se ridica si mi se dezvaluie iarasi privelistea edenica. De mine e super tare, dar de amicu' e mai naspa pentru ca il pulverizeaza si pe partea de jos a oglinzii. Le vede si pe fetele alea scunde, nasoale si cu sanii naspa. Teapa lui. Eu i-am zis, dar nu m-a ascultat. "Fa-te bah spot de lumia. Iti dai seama cum se vede de sus?". Daca e fraier si nu ma asculta. Acum sa se uite el la alea scunde,naspa si cu sanii nasoi.
Eu, ma multumesc si cu alea inalte, dragutze si cu sanii plini.
21 ianuarie 2008
Ranit in amor
In fine...cum va spuneam...eu nu suport schimbarile. Azi am observat un lucru foarte neplacut. Duminica stiu ca m-am ocupat in detaliu ca toate lucurile sa fie bine puse la punct. Am iesit apoi la niste amici si nu am mai acordat atentie prea mare la ce s-a schimbat in lipsa mea. Azi insa a trebuit sa infrunt inevitabilul. Totul fusase dat peste cap. Un dezastru. Am incercat sa inteleg ce naiba este. Cum peste noapte s-au schimbat brusc toate. Mi-am pierdut cumpatul si am inceput sa injur. Am injurat pe cel ce i-a dat viata, pe toti cei pe care i-a cunoscut.
Mi-am bagat p_la si am plecat afara.
Sigur se gasesc voci care sa spuna "Atat de tipic voua barbatilor".
Sunt convins ca foarte multi au fost in situatia mea. Cel mai aiurea e ca incerci cu disperare sa intelegi si de ce te staduiesti mai tare de aia te enervezi. Urasc sa o iau de fiecare data de la capat. Sa fac aceesi pasi monotoni. Stiu ca dupa un timp iar o sa se fu_a tot asa ca ce rost mai are. De multe ori o lasa asa cum cade. Bine sau prost, nu imi mai pasa.
Mortii masii de Bilgheit si Windozu lu' ala care la cacat pe fata pamantului. Am instalt acum 2 zile si acum mi-a dat o eroare mai mare decat mine. Am pierdut setari la Mozilla. O gramada de bookmark-uri superbe s-au dus pe p_la. Acum staaaai ca boul si baga iar kituri!
De asta eu personal m-am trecut la multe aplicatii portabile. Nu arata ele la fel de bine dar nu trebuie sa o iei mereu de la capat cu instalatul.
Va recomand, va implor, va fac cinste cu faringosept, Portable Apps. Hai sa strigam cu totii in gura mare "Kit-urili a murit, Traiasca Aplicatiile Portabile".
Va urez "...si asa mai departe".
Al vostru Gio.
De veghe in LAN-ul de ca calculatoare.